Ceaiuri care pot fi utilizate în infecții urinare: cum le prepari și cum le bei

Menopauza este o tranziție majoră în viața fiecărei femei, aducând cu sine o serie de schimbări la nivelul întregului organism. Printre cele mai frecvente și, de multe ori, frustrante probleme de sănătate cu care femeile se confruntă în această perioadă se numără episoadele de infectii urinare. Multe femei se confruntă cu nevoia frecventă de a urina, însoțită de disconfort, durere și arsuri la urinare, acestea fiind semnele clasice pentru cistita la menopauza. În acest articol, discutăm despre infectii urinare menopauza, impactul unui fenomen precum atrofie vaginala și soluțiile medicale recomandate pentru recăpătarea confortului. 

De ce apar aceste infectii urinare la menopauza?

Când discutăm despre riscul crescut de infecțiii urinare la menopauza, trebuie să ne îndreptăm atenția către hormoni, și mai precis, către estrogen. De cele mai multe ori, infecțiile sunt cauzate de o scădere a nivelului de estrogen, fenomen care se produce natural după instalarea menopauzei, dar și în cazul extirpării ovarelor sau în urma anumitor tratamente pentru cancer.

Estrogenul joacă un rol vital în corpul unei femei. El ajută țesuturile din vagin și din uretră să rămână elastice, groase și hidratate. Atunci când nivelul de estrogen scade, are loc o subțiere a acestor țesuturi, cunoscută și sub numele de atrofie vaginala. Odată cu subțierea țesuturilor, apar uscăciunea și iritația locală, ceea ce creează condițiile propice pentru apariția infecțiilor.

În plus, deficitul de estrogen slăbește musculatura uretrei, facilitând pătrunderea bacteriilor în uretră și urcarea acestora spre vezica urinară. Mai mult decât atât, estrogenul susține prezența unui nivel ridicat de bacterii benefice care trăiesc în mod normal în vagin și vezică. Aceste bacterii „bune” apără organismul împotriva microbilor care cauzează infecții; prin urmare, la menopauză, scăderea estrogenului determină scăderea numărului de bacterii protectoare și un risc mărit de a dezvolta infectii urinare.

În afară de hormoni, există și alți factori legați de înaintarea în vârstă. De exemplu, pot apărea modificări la nivelul vezicii urinare: vezica ar putea să nu se golească complet la urinare sau femeile pot experimenta incontinență urinară, ambele situații permițând bacteriilor să stagneze și să se înmulțească. Intervențiile medicale care presupun utilizarea cateterelor pot introduce, de asemenea, bacterii în tractul urinar. Nu în ultimul rând, diabetul este un factor de risc independent extrem de important.

Simptome cistita menopauza

Simptomele cistitei includ:

• nevoie bruscă, acută și persistentă de a urina.
• usturime la urinare
• senzație de arsură și durere în timpul urinării
• urinări frecvente, deseori eliminând doar cantități mici de urină.
• urină cu aspect tulbure, cu miros foarte puternic sau prezența sângelui în urină
• durere sau senzație de disconfort resimțită în partea inferioară a abdomenului. 

Solutii si tratament pentru infectii urinare la menopauza

Tratamentul unei infecții active trebuie prescris întotdeauna de medicul specialist. Este important să urmezi tot tratamentul recomandat, chiar dacă simptomele dispar după 1-2 zile. Dacă tratamentul este întrerupt, infecția ar putea să nu fie eliminată complet și riscă să reapară rapid. 

Sfaturi pentru prevenția infecțiilor urinare 

Dincolo de tratamentul medical, măsurile de zi cu zi te pot ajuta extrem de mult să menții la distanță cistita la menopauza:

• Primul pas în prevenție este ștergerea corectă după utilizarea toaletei: mereu din față înspre spate. Această regulă simplă oprește răspândirea bacteriilor din zona anală către uretră. De asemenea, dacă folosești lenjerie de protecție pentru incontinență, asigură-te că o schimbi des și menții zona intimă uscată și curată.
• Bea zilnic între 4 și 6 pahare cu apă. Apa va spăla mecanic bacteriile din tractul urinar, nelăsându-le timp să se atașeze de pereți și să provoace o infecție.
• Nu te abține mult timp de la urinat perioade prelungite, deoarece stagnarea lichidului în vezică permite bacteriilor să se înmulțească necontrolat.

FAQ: Întrebări frecvente despre infecțiile urinare la menopauză

De ce sunt predispusă să fac mai des infecții urinare odată cu instalarea menopauzei?

Principalul motiv este scăderea dramatică a nivelului de estrogen din corp. Fără suficient estrogen, țesuturile aparatului urinar se subțiază, iar numărul bacteriilor sănătoase cu rol protector scade, permițând microbilor dăunători să invadeze ușor uretra.

Există alimente sau băuturi care irită vezica și agravează simptomele?

Da, anumite substanțe pot acționa ca iritanți pentru o mucoasă urinară deja fragilă. Cele mai comune sunt: cofeina (cafea, ceai negru), alcoolul, băuturile carbogazoase și mâncărurile foarte picante. Dacă ai simptome de cistită, eliminarea temporară a acestora poate reduce senzația de arsură și presiune. 

Când se consideră că o infecție urinară este „recurentă”?

Medicii definesc infecțiile urinare ca fiind recurente (sau cronice) dacă te confrunți cu trei sau mai multe episoade pe parcursul unui an, sau cu cel puțin două infecții într-un interval de șase luni. În aceste situații, medicul îți poate face investigații suplimentare și îți poate propune un plan de prevenție pe termen lung.

Surse:

• American College of Obstetricians & Gynecologists
• Harvard Health Publishing 
• Korean Journal of Urology 

Infecțiile de tract urinar (ITU) afectează sute de milioane de persoane la nivel global în fiecare an. Aceste infecții se manifestă prin simptome neplăcute precum senzația de arsură la urinare, nevoia urgentă de a urina și dureri pelvine. Pentru a combate aceste simptome și a preveni reapariția lor, menținerea unei flore bacteriene echilibrate este foarte importantă, motiv pentru care includerea unor probiotice poate fi o măsură complementară. Dar ce sunt mai exact probioticele, cum ne pot proteja organismul și mai ales, cum le alegem pe cele potrivite? 

Cum funcționează probioticele în prevenirea infecțiilor urinare?

Majoritatea infecțiilor tractului urinar apar atunci când bacteriile (în principal Escherichia coli, care provine din tractul intestinal) pătrund în uretră și urcă spre vezica urinară. Într-un organism sănătos, flora naturală acționează ca un scut împotriva acestor bacterii. Când echilibrul este perturbat (de exemplu, din cauza unui tratament cu antibiotice sau a modificărilor hormonale), bacteriile „rele” se pot înmulți necontrolat.

Asociația Științifică Internațională pentru Probiotice și Prebiotice definește probioticele ca „microorganisme vii care, atunci când sunt administrate în cantități adecvate, conferă un beneficiu pentru sănătatea gazdei”. Ele pot fi administrate în capsule cu colonii stabilizate și liofilizate sau pot fi obținute din alimente fermentate. Mai multe studii au raportat deja o gamă largă de aplicații ale probioticelor în prevenirea bolilor, cum ar fi diabetul, bolile inflamatorii intestinale, obezitatea și, mai recent, infecțiile tractului urinar, potrivit MPDI. Principala ipoteză în ceea ce privește prevenirea ITU este legată de o creștere a diversității microbiotei intestinale și vaginale, care poate reduce incidența infecțiilor prin competiția cu tulpinile patogene, arată aceeași sursă. Astfel, probioticele din alimentele fermentate, precum și compușii bioactivi prezenți în legume și fructe, pot avea un efect benefic asupra sănătății prin prevenirea indirectă a infecțiilor tractului urinar.

Importanța tulpinilor de Lactobacillus pentru cistită

Lactobacillus spp este bacteria identificată cel mai frecvent în tractul urinar al femeilor sănătoase. Într-un studiu citat de Microbial Pathogenesis, persoanele cu o susceptibilitate mai mare la ITU aveau o proporție mai mică de Lactobacillus în microbiomul urinar. Cu toate acestea, studiul populației microbiomului urinar în raport cu ITU recurentă este încă la început și sunt necesare cercetări suplimentare pentru a identifica potențialele corelații. 

De asemenea, rezultatele unui studiu publicat în revista Probiotics and Antimicrobial Proteins și prezentat în Springer Nature susțin ipoteza că probioticele pot reduce incidența infecțiilor urinare. Un alt studiu, publicat în International Journal of Urology, arată o reducere semnificativă a numărului mediu de episoade de cistită, atât în timpul administrării supozitoarelor vaginale cu Lactobacillus, cât și după aceasta.

Alimente fermentate vs. suplimente. Cum le alegi?

O abordare eficientă pentru sănătatea florei intestinale poate include atât dieta, cât și suplimente dedicate.

• Chefirul, iaurtul, kombucha și varza murată conțin probiotice (bacterii benefice) naturale. De exemplu, chefirul sporește populațiile de lactobacili din mucoasa intestinală și sprijină imunitatea generală. 
• Probioticele sunt disponibile și sub formă de suplimente alimentare (în capsule, pulbere, lichide și alte forme), care pot include tulpini unice sau multiple de microorganisme vii.

Dieta și probioticele pot echilibra flora intestinală pe termen lung, dar există momente în care organismul are nevoie de extra-sprijin. Urinal® Blue oferă o combinație unică de extract concentrat de merișor-american, Solidago Virgaurea și albastru de metilen, într-o capsulă ușor de administrat, o dată pe zi. Se recomandă utilizarea de la apariția primelor semne de disconfort urinar, timp de minimum 5 zile și maximum 14 zile.

Întrebări frecvente despre probiotice pentru infecții urinare

Pot trata probioticele o infecție urinară activă?

Nu. Probioticele nu înlocuiesc un tratament și nu sunt menite să vindece o infecție deja declanșată. Dacă ai simptome active de cistită (usturimi, nevoia frecventă de a urina, durere), trebuie să te adresezi medicului tău pentru tratamentul adecvat. 

Trebuie să iau probiotice în timpul tratamentului cu antibiotice? 

Da, administrarea de probiotice alături de antibiotice este des recomandată pentru a proteja atât flora intestinală, cât și pe cea vaginală. Antibioticele distrug atât bacteriile dăunătoare, cât și pe cele bune. Suplimentarea concomitentă (la o distanță de câteva ore de la administrarea antibioticului) susține echilibrul microbiomului intestinal.

Cum poate influența sănătatea intestinului apariția infecțiilor urinare?

Există o legătură strânsă între microbiomul intestinal și cel urinar (axa intestin-vezică). Intestinul poate acționa ca un „rezervor” pentru bacterii dăunătoare, precum E. coli, care pot migra și coloniza tractul urinar. Prin administrarea de probiotice, se urmărește echilibrarea florei intestinale pentru a reduce numărul acestor agenți patogeni la sursă, scăzând astfel riscul ca aceștia să ajungă în vezică și să provoace infectii urinare recurente.

Surse:

• MPDI
• Microbial Pathogenesis
• Springer Nature
• International Journal of Urology
• National Institutes of Health 

O infecție de tract urinar (ITU) sau cistită este o problemă de sănătate frecventă. Aceasta apare atunci când bacteriile, de obicei de pe piele sau din zona rectului, pătrund în uretră și infectează tractul urinar, incluzând vezica, uretra, prostata (la bărbați) sau rinichii. Atunci când te confrunți cu senzația de durere și arsură severă, este firesc să te întrebi ce sa nu faci cand ai infectie urinara. Mai departe, vezi o listă de greșeli care agravează cistita și află ce poți face pentru a o evita.

7 greșeli care agravează infecția urinară

Din cauza anatomiei, femeile sunt mult mai predispuse la aceste infecții, deoarece există o distanță mult mai scurtă pe care bacteriile o pot parcurge pentru a ajunge în vezică. De asemenea, femeile aflate în postmenopauză și cele în vârstă sunt susceptibile la infecții urinare recurente, arată un studiu publicat în Developmental Biology. Bărbații se confruntă mai rar cu această problemă, iar în cazul lor infecțiile sunt de obicei declanșate de imposibilitatea golirii complete a vezicii, cauzată de o prostată mărită, potrivit CDC. 

Atunci când recunoști simptomele specifice, de exemplu nevoia constantă și urgentă de a urina la fiecare 10-15 minute, prezența sângelui în urină, presiune în abdomenul inferior sau urină tulbure, trebuie să știi ce sa nu faci cand ai infectie urinara ca sa nu se agraveze. Dacă o infecție a început deja să se manifeste, organismul nu o mai poate gestiona pe cont propriu și nu va trece de la sine fără asistență medicală. Totuși, anumite comportamente de zi cu zi o pot înrăutăți:

1. Automedicația și utilizarea antibioticelor înainte de analize

Medicul urolog Haerin Beller, citat de UVA Health, atrage atenția că nu trebuie să iei antibiotice fără a face în prealabil o urocultură pentru a confirma prezența bacteriei. Utilizarea nejustificată a antibioticelor poate determina rezistența la antibiotice, din cauza căreia mulți pacienți ajung să aibă nevoie de tratamente intravenoase chiar și pentru cistite banale. Nu folosi antibiotice rămase de la tratamente anterioare și nu împrumuta medicamentele altor persoane. Dacă rezultatul uroculturii este negativ, durerea poate fi cauzată de alte afecțiuni (pietre la rinichi, inflamații sau cistită interstițială), iar antibioticul nu te va ajuta deloc.

2. Amânarea mersului la toaletă 

Abținerea de la urinare permite urinei stagnante să creeze un mediu propice pentru multiplicarea rapidă a bacteriilor. Medicii recomandă să urinezi cel puțin o dată la fiecare 3 ore pentru a spăla bacteriile din sistemul urinar. 

3. Consumul de lichide și alimente iritante 

Când ai cistită, este recomandat să eviți consumul de alcool, cafea, ceai negru sau băuturi carbogazoase. Toate aceste lichide cresc aciditatea urinei, ceea ce intensifică durerea, arsurile și disconfortul la nivelul vezicii urinare, încetinind procesul de recuperare.

4. Băile fierbinți și igiena intimă agresivă 

Dacă te întrebi ce sa nu faci cand ai infectie urinara ca sa nu se agraveze, stai departe de cadă și jacuzzi. Aceste obiceiuri pot crește riscul de iritație din cauza săpunurilor dure și a chimicalelor care perturbă echilibrul pH-ului pielii. 

5. Obiceiuri ce țin de igienă sexuală și menstruală

În timpul menstruației, este important să schimbi frecvent absorbantul sau tamponul, pentru a reduce riscul dezvoltării bacteriilor și, implicit, al apariției infecțiilor. De asemenea, în cazul în care ai deja simptome de infecție, actul sexual va agrava disconfortul și inflamația. Utilizarea spermicidelor și a prezervativelor fără lubrifiant poate produce iritație suplimentară.

6. Neglijarea agravării simptomelor 

Nu aștepta ca infecția să treacă de la sine. Dacă începi să ai febră, frisoane, greață, vărsături și dureri puternice de spate sau în părțile laterale, este posibil să te confrunți cu o infecție renală (pielonefrită), care reprezintă o urgență medicală.

7. Întreruperea prematură a tratamentului 

O greșeală majoră este oprirea medicației de îndată ce durerea și senzația de arsură dispar. Chiar dacă toate simptomele se ameliorează rapid, este important să duci la capăt tratamentul. În cazul în care îl întrerupi, bacteriile care nu au fost încă eliminate complet se pot înmulți din nou, crescând riscul ca infecția să recidiveze. 

Citește și articolul nostru despre infecțiile urinare recurente! 

Alimente interzise în cistită și metode de ameliorare

Pe lângă tratamentul prescris de medic (care se ia până la ultima pastilă, chiar dacă te simți mai bine), dieta și hidratarea joacă un rol important. Categoria de alimente interzise în cistită include cofeina (cafea, sucuri), alcoolul și zahărul rafinat. În schimb, este important să consumi apă plată (între 6 și 8 pahare zilnic) pentru a accelera eliminarea germenilor. 

Urinal Akut®, cu o formă unică de Exocyan™ (extract concentrat din fruct de merișor), îți oferă sprijin încă de la primele simptome de disconfort urinar. Se poate administra în timpul sarcinii și alăptării, dar este recomandat să consulți medicul înainte de administrare. Urinal Akut® conține substanțe naturale și nu sunt cunoscute efecte adverse în urma administrării.

Surse: 

• https://www.uvahealth.com/healthy-balance/hurts-to-pee-dos-donts 
• https://www.cdc.gov/uti/about/index.html
• https://www.cambridgeurologypartnership.co.uk/urology-info-for-patients/bladder/urinary-tract-infections-overactive-bladder/
• https://advancedgynecology.com/blog/what-makes-uti-worse-ultimate-uti-faq 
• https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11463731/#:~:text=These%20risks%20plateau%20until%20menopause,the%20increased%20risk%20of%20rUTIs.